B:MAD

Limbajul Art Deco
Căutare în site
Căutare în site
we found 0 results
Your search results

Limbajul Art Deco

„Limbajul Art Deco stă sub semnul ornamentului, înţeles însă într-un sens mai larg decât cel curent de simplă decoraţie – și mai ales de decoraţie „aplicată”. Estetica deco transformă totul în ornament, de la textura materialelor la lumina capturată în formele arhitecturale și de la detaliul minor la silueta generală a clădirilor.

Apărut în istorie ca vehicul al semni caţiilor rituale, sociale și culturale, ornamentul trimite la coduri și simboluri familiare, consacrate prin tradiţie, și constituie în același timp o sursă a plăcerii estetice. Prin recursul la ornament, estetica Art Deco îmbracă inovaţiile arhitecturale ale secolului XX în forme accesibile și atrăgătoare, propunând o versiune alternativă, moderată și cordială, a modernismului canonic. Exuberanţa formelor, jocurile de lumină și culoare, preţiozitatea materialelor și a detaliilor traduc vocaţia ornamentală a arhitecturii Art Deco și explică popularitatea de care s-a bucurat în epocă.” (București/Bucharest: Modernism Art Deco 1920-1945. Un ghid vizual de arhitectură, Ed. Igloo, București, 2018)

Motivul în trepte – fântâna arteziană – zigu...

Variante ale aceluiași motiv dinamic ascendent, se regăsesc la silueta piramidală a clădirilor cu retrageri progresive ale ultimelor niveluri, la cornișele plafoanelor cu scafe de lumină, la ancadramentele telescopice ale ferestrelor și portalurilor, ca și în decorul feroneriilor, placajelor și lambriurilor.
14 Imobile

Linia aerodinamică (streamline)

Preluată din designul auto al anilor 1930, se generalizează în designul industrial și în arhitectură sub forma suprafețelor și colțurilor rotunjite, a registrelor și fasciculelor de striuri orizontale care conotează simbolic mișcarea și viteza, chiar în cazul obiectelor statice precum clădirile. Versiunea de inspirație nautică a esteticii aerodinamice este stilul pachebot, caracterizat prin silueta de transatlantic cu punți suprapuse, balustrade metalice și ferestre-hublou.
7 Imobile

Razele de soare, curcubeul și fulgerul

Fenomene celeste și metafore ale progresului, razele (sau răsăritul) de soare, de inspirație egipteană, și curcubeul se întâlnesc frecvent împreună, uneori stilizate sub formă de fascicule convergente curbe sau drepte, iar fulgerul ia forma unei linii ondulate sau în zig-zag terminate cu o săgeată, care se leagă de noile cuceriri ale tehnicii (radioul, electricitatea).
16 Imobile

Motivele vegetale

Motivul clasic al vrejului se pretează în continuare la interpretări geometrice și la noi combinații. Trandafirul, motiv lansat de Mackintosh, apare în feronerie și în reliefurile decorative, în combinație cu frunzele de laur preferate de Secession-ul vienez. Floarea de papirus, un alt ornament datorat Egiptului Antic, inspiră forma capitelurilor sau intră în compoziții repetitive datorită formei simple, ușor de construit. Mugurii sunt un motiv cu totul nou, simbol al vieții și al creșterii vegetale, întâlnit în special ca ornament repetitiv abstractizat.
8 Imobile

Fascicule de raze, rețele, cercuri și spiral...

Sunt ornamente geometrice abstracte, care reflectă spiritul unei epoci marcate de o dezvoltare explozivă a științei, dar care pot reprezenta și stilizări ale unor motive figurative. Fasciculele de raze convergente, drepte sau ondulate, provin din motivul razelor de soare, în timp ce fasciculele de curbe sau cercurile concentrice derivă din motivul curcubeului. Combinații sofisticate ale acestor motive apar în desenul feroneriilor decorative sau ca reliefuri aplatizate în panouri și frize.
12 Imobile

Linia ondulată, festonul și zig-zagul

Ca motive liniare repetitive din categoria ornamentelor abstracte, reflectă un ritm sau o pulsație dinamică – mai line în cazul liniei ondulate, asociate cu fluidul, și mai abrupte în cazul celorlalte. Festonul trimite la un repertoriu exotic, iar zig-zagul, în funcție de modulul repetitiv – la ziggurat sau la trese.
10 Imobile

Triunghiuri, trese și crose

Triunghiurile pot apărea ca ornamente închise, izolate, sau se leagă de motivele repetitive ale tresei și zig-zagului. Tresa amintește și de un motiv folcloric frecvent utilizat în țesături și broderie, ca și în decorul pe lemn pictat sau sculptat. Crosele rectangulare sau curbate pot fi formate din fascicule paralele, în special în cazul feroneriilor decorative, și se pot combina sub formă de fântâni sau zigurate stilizate.
6 Imobile

Profile, chenare și trasee liniare, rigle și...

Profilele (mulurile) liniare sunt cele mai simple ornamente, care conturează elementele arhitecturale (formând chenare) și liniile de forță ale compoziției, dar pot avea și trasee proprii, autonome. În compozițiile clasicizante se apelează la profile ornamentate, dar de regulă secțiunile sunt fie simple, rectangulare, fie în trepte. Grupurile de profile verticale pronunțate (rigle sau nervuri) subliniază uneori elementele tip turn ale fațadelor.
23 Imobile

Ancadramente

Procedeu tradițional de articulare între plin și gol, formează în jurul ferestrelor și ușilor chenare cu secțiune constantă pe toate laturile sau mici edicule de tip clasic cu tratare diferențiată a orizontalelor și verticalelor. Ancadramentele portalurilor de acces în imobile sunt amplificate prin rame complexe, cu retrageri telescopice sau cu pilaștri stilizați, prin timpane, copertine și corpuri de iluminat integrat.
8 Imobile

Frize, benzi striate și caneluri

Cele mai simple compoziții ornamentale dezvoltate în suprafață sunt benzile sau registrele orizontale, care apar frecvent în zona soclurilor, la nivelul parapetelor și al ferestrelor sau sub cornișă, ca frize derivate din tradiția clasică. Benzile orizontale sunt cel mai adesea striate (vertical sau orizontal) sau canelate (vertical). În cazul particular al frizelor, motivele ornamentale sunt mai variate, constând din combinații de flori și frunze stilizate sau de fascicule de raze, spirale și cercuri.
19 Imobile

Panouri decorative și medalioane

Sunt ornamente „închise” de diferite forme și dimensiuni – de regulă reliefuri din piatră sau ipsos cu motive figurative sau abstracte, dispuse la nivelul parapetelor, între ferestre sau deasupra lor.
9 Imobile

Ordinul clasic stilizat

Influența tradiției clasice se manifestă cel mai vizibil prin diferitele avataruri ale coloanelor și pilaștrilor, cu sau fără antablament, care ritmează fațadele Art Deco. Baza și capitelul pot lipsi, coloana reducându-se la un fus canelat, iar pilastrul – la o lesenă canelată sau simplă. Alteori, capitelul clasic este fie reinterpretat, fie înlocuit cu capiteluri de inspirație egipteană sau cu elemente decorative inedite (medalioane, bandouri, profile orizontale).
6 Imobile

Coronamente și atice decorative

Silueta vibrată și expresivă a clădirilor Art Deco se datorează vervei și inventivității cu care sunt tratate terminațiile superioare ale clădirilor: timpane festonate, poligonale sau ondulate, cu reliefuri decorative, în maniera eclectismului târziu; loggii, pergole și accente verticale supraînălțate; dar mai ales retrageri în trepte și turnuri de colț încununate de zigurate sau cupole fațetate.
17 Imobile

Fațade curbe, ondulate, cutate, fațetate

Pe lângă tratarea cu decroșuri sau retrageri în trepte, fațadele pot fi modelate în cele mai diverse forme, rezultând suprafețe convexe sau concave, ondulate (cu alternanță convex-concav sau convex-plat), cutate în zig-zag sau fațetate (de plan poligonal). Fațadele curbate în sfert sau jumătate de cerc, asociate cu registre orizontale de ferestre și cu ferestre-hublou sunt specifice stilului pachebot.
15 Imobile

Portaluri

Accesele în clădiri -spre deosebire de neutralitatea intrărilor funcționaliste, integrate în tratarea uniformă a parterelor - fac obiectul unor preocupări speciale. Retrase din planul fațadei sau marcate prin decroșul casei scării, protejate printr-o copertină, un balcon sau un bovindou, încadrate de retrageri telescopice sau de coloane stilizate, portalurile sunt întotdeauna înnobilate prin grafismul elaborat al grilajelor metalice.
37 Imobile

Ferestre, luminatoare și vitralii

Dincolo de rolul utilitar, dau dovadă de o fantezie formală nemaiîntâlnită: ferestre-fantă - verticale pentru marcarea scărilor, orizontale pentru spații secundare sau uneori în echer; ferestre-punct – circulare, octogonale sau ovale în compoziții de factură clasică, tip hublou la stilul pachebot sau chiar triunghiulare în compoziții geometrice inedite; ferestre de colț pe unul sau mai multe niveluri; ferestre spațiale cilindrice sau prismatice. Ferestrele casei scărilor sau ale spațiilor de serviciu sunt sunt adesea agrementate cu vitralii sau cu grilaje decorative.
22 Imobile

Balcoane

„Excrescențe” ale spațiului interior formate în dreptul ferestrelor, animă plastica fațadelor prin jocul parapetelor, al balustradelor, al plăcilor curbe sau poligonale, al muchiilor fațetate sau rotunjite și intră în combinații multiple cu decroșurile fațadelor.
20 Imobile

Bovindoul

Componentă spațial-volumetrică predilectă pentru fațadele Art Deco, se dezvoltă pe unul sau mai multe niveluri, în câmpul fațadei sau pe colț, ca element singular sau repetitiv. Forma în plan poate fi simplă (convexă, rectangulară, poligonală) sau compusă (dreptunghi cu colțuri rotunjite, dreptunghi plus poligon sau segment de cerc), iar conturul poate fi marcat prin chenare sau retrageri în trepte.
19 Imobile

Casa scării

Metaforă a dinamismului noii ere, exaltată de futuriști și constructiviști, a fost preluată în arhitectura deco atât ca expresie a modernității, cât și ca mijloc plastic esențial pentru organizarea fațadei. Verticala casei scării, susținută de fereastra-fantă și de catargul paratrasnetului, a devenit emblematică pentru modernismul deco. Dispus central, lateral sau pe colț, turnul scării este întotdeauna accentul principal al compoziției.
37 Imobile

„Pieptănul”

Element spațial-volumetric specific modernismului, constă dintr-un decroș – de regulă în consolă – sau un bovindou din care se dezvoltă lateral parapete de balcoane, pe o latură sau pe ambele. Spre deosebire de arhitectura funcționalistă, unde rămâne un element neutru și utilitar, decroșul tip „pieptăn” este pentru Art Deco una din formele expresive favorite, prezentă la imobilele de locuințe în forme variate: simplu, cu balcoane pe o singură latură; dublu, cu balcoane simetrice pe ambele laturi; sau cuplat cu un alt decroș prin parapete de balcon (formulă aplicată și în rezolvările de colț).
20 Imobile

Colțul

Element spațial-volumetric esențial pentru arhitectura Art Deco, care acordă importanță spațiului urban și străzii, spre deosebire de modernismul doctrinar și de urbanismul „anti-urban” pe care îl promovează. Clădirile deco adoptă rareori rezolvări simple de colț, cu muchii solide, indiferente față de context. De regulă, colțul este marcat prin ferestre, loggii sau bovindouri, dacă nu este chiar monumentalizat prin elemente verticale tip turn cu coronamente elaborate. Există însă și varianta colțului tăiat diagonal, a colțului poligonal sau a colțului rotunjit (adesea în manieră streamline, cu tratare orizontală accentuată).
16 Imobile

Feronerii decorative

Reprezintă, probabil, cel mai vizibil semn al amprentei Art Deco, adesea ca unic decor în cazul unor clădiri modeste, cu o tratare neutră. Grilajele decorative, combinând motive geometrice sau figurative, ornează cu un grafism elegant elementele arhitecturale (porți și împrejmuiri, copertine, ferestre, uși, balustrade pentru scări sau balcoane) și integrează în ambianțe tradiționale noile echipamente și instalații (grile de radiator sau de ventilație, uși pentru ascensoare).
39 Imobile

Detalii „minore”

Estetica deco acordă atenție chiar și celor mai mici detalii și accesorii de utilitate practică, pe care le ridică la rangul de obiecte decorative: corpuri de iluminat integrate, în special în zona accesului din exterior și a holurilor de intrare, cutii și numere poștale, grile pentru vizorul ușilor de apartamente, scrisuri decorative.
12 Imobile

Paratrăsnetul și catargul de steag

Inspirate din proiectele de avangardă care proclamă triumful progresului și al modernității, barele îndrăznețe ale paratrăsnetelor sau antenelor și ale catargelor de steag, amplasate frecvent pe accentele verticale ale caselor scării, constituie repere emblematice pentru nota optimistă și plină de vitalitate a arhitecturii Art Deco.
19 Imobile

Compară imobile

Înapoi